Electricity Lightning

marți, 13 octombrie 2015

Hair-Files sau dosarele X in cazul ''Epilarea''

     Epilarea mi se pare un subiect greu de abordat din perspectiva masculina, deoarece barbatii inca se mai feresc sa recunoasca faptul ca uneori si noi mai apelam la epilare, probabil de teama sa nu fie luati peste picior sau sa se faca glume pe seama lor. Nu aduc in discutie astfel de ''rautacisme'' care de multe ori tot din partea barbatilor vin. Si spun asta pentru ca in zilele noastre, o doamna sau o domnisoara apreciaza un barbat care se mai epileaza pe ici pe colo si il privesc cu ochi mai putin critici. Mai pe scurt, sunt mai intelegatoare pentru ca ele cunosc toate tainele epilarii, ele nu privesc epilatul ca pe un caz din Dosarele X!
      Domnilor, daca simtiti ca abordam un subiect prea feminin, atunci ar fii cazul sa ne schimbam putin punctul de vedere. Se stie ca pe timpuri nu doar femeile, ci si barbatii se epilau, ca sa nu mai dau exemplu (putin pe langa subiect) faptul ca tocurile (da, tocurile) au fost in principiu create pentru barbati, ca sa para mai inalti, mai impunatori. Daca nu ma credeti, o cautare pe Sfantul Google va poate confirma vorbele mele. Si atunci hai sa vorbim despre eliminarea parului nedorit de pe corp ca despre barbierit, de exemplu. Daca barbieritul este ceva firesc pentru noi, atunci epilarea de ce nu ar fi? Ca pana la urma, tot un fel de ''barbierit'' e si asta, nu? Ca sa nu mai spun ca o epilare cu ceara de calitate este considerata un rasfat si de catre suflarea masculina, mai cu precadere de catre metrosexuali, carora le place sa iti etaleze corpul epilat pe fiecare particica a acestuia (nu am nimic cu metrosexualii, sa ma fac clar inteles de la inceput, este doar un exemplu mentionat).


     Nu sunt eu un specialist, nu am avut incidente sau antecedente cu aceasta ceara de epilat de care femeile sunt extrem de incantate, singura ''intalnire'' de acest gen a fost legata de sprancenele mele, pe care daca nu le tin in frau au o tendinta de extindere ciudata si personal, nu mi-ar placea sa merg cu gardul viu pe fata. Destul de ''tricky'' la inceput, pentru ca nu stii cand domnisoara de la salon vrea sa traga ceara si te mai pacaleste ca iti mai da timp de ragaz si pe nepusa masa te trezesti ca smulge ceara, cu tot cu o parte din sprancene (si cateva lacrimi imaginare, ca doar nu vrei sa lacrimezi de fata cu toti - trebuie sa iti pastrezi imaginea de barbat dur), apoi usor-usor acceptabila, la final insesizabila. 
       Aveti experiente de genul? De ce nu le impartasiti aici. In fond, doar nu e ca si cum deschidem dosarele X, ultra-secrete, pe care nimeni nu are voie sa le acceseze. Doar traim intr-o era moderna!

Articol scris pentru SuperBlog 2015 !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu